Semne de întrebare. Umilinţă, frustrare şi (ne)calificare pentru România!

Nu ştiu exact care e problema, însă există una foarte mare la echipa naţională de handbal feminin. Am jucat cu Norvegia, am înţeles că am pierdut. A urmat meciul cu Danemarca, am jucat extraordinar, dar finalul a fost sub orice critică, am fost egalaţi de daneze în ultima secundă, bun. Am luat un punct de la daneze. A venit meciul cu Ucraina, unde am jucat foarte slab, abia ne-am calificat în main-round după ce am învins la un gol. 

Mă gândeam că văd o altă faţă a României începând cu grupele principale, însă după meciul cu Ungaria am aflat şi unde are probleme România. Naţionala României are nevoie de un antrenor, fără supărare. Am fost unul dintre cei care au susţinut revenirea lui Tadici la echipa naţională, însă acum îmi pare rău că a revenit. Am înţeles că vrea să restructureze naţioanala, dar nu face nimic în acest sens. Dacă ceri time-out când echipa merge foarte bine, revine de la -2, 3. Mai mult decât atât, Ungaria are atacul înainte cu 30 de secunde de final, se cere time-out, iar tu nu faci nimic altceva decât să "zbieri" ca ultimul om la fetele alea, care 60 de minute au dat tot ce au putut pentru a câştiga. Îmi pare rău de handbalistele care nu vor mai evolua pentru România, de exemplu: Aurelia Brădeanu, încet încet şi Valentina Ardean Elisei, Adriana Nechita sau Paula Ungureanu. Nu înţeleg de ce nu a fost inclusă pe foaia de joc măcar la un meci şi Ionica Munteanu, portarul de la SCM Craiova, un  portar foarte bun din punctul meu de vedere.

Însă aici e problema, e doar punctul meu de vedere, şi nu al antrenorului principal. El e prea ocupat să urle la jucătoare în timpul time-out-uri-lor. Şi mă mai deranjează un lucru: am putut să batem Ungaria şi recunsc, sunt foarte frustrat când ungurii ne înving, iar în această seară chiar nu au fost mai buni ca şi noi. A, ba da, la capitolul "arbitrii". O seară frumoasă, dragi români.

Apropo, felicitări, România! 

FOTO: PROSPORT